Monitorul Proprietății Media (MPM) pentru Republica Moldova a fost lansat ieri, la Chișinău. Acesta reprezintă o bază de date gratuită a beneficiarilor celor mai importante instituții media din Moldova, informații despre trecutul și afilierile lor politice, precum și sursele de finanțare. Monitorul Proprietății Media (Global Overview | Media Ownership Monitor) este realizat de compania germană Global Media Registry, în cooperare cu jurnaliști locali.

Pentru ediția din Moldova, au fost atrași jurnaliști ai Asociației obștești ”Media Guard” care, pe parcursul anului, au monitorizat 45 de instituții media, dintre care proprietarii ai 13 posturi de televiziune, 9 posturi de radio, 6 ziare și ai 17 portaluri online de știri. O premieră pentru Global Media Registry, cu prilejul realizării ediției pentru Moldova, a fost să includă în Monitor o nouă categorie – cea a persoanelor influente în rețelele de socializare. Astfel, au fost monitorizate profilurilor a 12 influenceri locali, deseori cu un impact mai mare asupra modelării opiniei publice decât instituțiile de presă tradiționale.

Monitorul Proprietății Media mai oferă detalii de context despre influența malignă a Federației Ruse asupra mass-mediei din Moldova, despre situația socio-politică din regiunea găgăuză și cea din stânga Nistrului, precum și despre concentrarea anterioară a mai multor instituții media în proprietatea sau sub controlul unor politicieni și oligarhi. MPM mai măsoară și 12 indicatori de risc asupra pluralismului media, cu privire la concentrarea audienței media; concentrarea pieței media; măsuri de reglementare: concentrarea proprietății în mass-media (orizontală); concentrarea proprietății cross-media; măsuri de reglementare: concentrarea proprietății cross-media; transparența proprietății; măsuri de reglementare: transparența proprietății; controlul politic asupra instituțiilor media; controlul politic asupra infrastructurii media; controlul statului asupra surselor media; garanții de reglementare: neutralitatea rețelei; reprezentarea femeilor în industria media.

Consiliul Audiovizualului (CA) a fost unul dintre partenerii care a pledat activ pentru transpunerea acestui instrument în Republica Moldova, prezent până acum în peste 25 de țări. Președinta CA, Liliana Vițu, a precizat că, de îndată ce și-au început mandatul, membrii Consiliului s-au preocupat de transparența proprietății media și cea a fluxurilor financiare. În acest sens, Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) a fost completat cu noi prevederi, potrivit cărora furnizorii de servicii media sunt obligați să divulge numele proprietarilor, beneficiarilor finali și pe cel al acționarilor. Totodată, a fost aprobat un nou model de raport anual pentru furnizorii privați de servicii media audiovizuale, în încercarea de a garanta o mai mare transparență în ce privește structura proprietății și a surselor de finanțare ale deținătorilor de licențe de emisie. O acțiune importantă în contextul acestui angajament a fost și lansarea unei noi versiuni, restructurate și îmbunătățite, a Registrelor furnizorilor, distribuitorilor și a serviciilor media retransmise pe teritoriul țării, care se pliază pe formatul MAVISE, baza de date întocmită de Observatorul European al Audiovizualului.

La eveniment, a mai fost prezentat un studiu realizat de Pierre François Docquir, cercetător și expert independent în sfera dreptului internațional al drepturilor omului și drept în domeniul mass-media, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Audiovizualului din Belgia, și Andrei Richter, profesor-cercetător de studii media în cadrul Universității Comenius din Bratislava, expert afiliat Observatorului European al Audiovizualului. Ei au analizat conformitatea cadrului legal național din sfera audiovizualului cu prevederile Legii privind libertatea mass-mediei din UE (European Media Freedom Act) și au formulat o serie de recomandări pe dimensiunile legislative și de reglementare.

În context, președinta CA, Liliana Vițu, a menționat că, începând cu anul 2022, CA elaborează analize ale rapoartelor anuale ce sunt publice, axate pe structura veniturilor furnizorilor de servicii media, natura fluxurilor financiare reflectate în rapoartele contabile, dar și gradul de transparență a proprietății media.

Ediția din Moldova a Monitorului Proprietății Media din acest an a fost finanțată de Delegația Uniunii Europene la Chișinău și Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

GMR_Media-Pluralism_Moldova-2024

Sursă foto: Ziarul de Gardă