De aproape un deceniu, la 2 aprilie, comunitatea de jurnaliști și experți media marchează Ziua Internațională a Verificării Faptelor (International Fact-checking Day).

Odată cu ascensiunea rețelelor sociale, termenul de „fact-checking” a dobândit noi conotații, însemnând procedeul de verificare a citatelor/a declarațiilor publice, după ce acestea au fost publicate sau răspândite în spațiul public. Răspândirea vertiginoasă a falsurilor și amploarea pe care o capătă zi de zi dezordinea informațională demonstrează importanța crucială a verificării minuțioase a faptelor și datelor, astfel încât riscurile unei eventuale manipulări sau denaturări a realității obiective să fie minimizate.

Dreptul fundamental și esențial al omului – cel la informație – nu înseamnă o simplă furnizare și prezentare a informațiilor de către mass-media, ci și garantarea corectitudinii și acurateței acestora, până la diseminarea lor în spațiul public.

În acest sens, Codul serviciilor media audiovizuale pune în sarcina furnizorilor de servicii media audiovizuale, prin articolul 13, obligația asigurării informării corecte. Furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: să asigure distincția clară între fapte și opinii; să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință.

Totodată, în cazul în care informațiile prezentate se dovedesc a fi eronate într-o măsură semnificativă, furnizorul de servicii media trebuie să prezinte rectificările necesare în cel mai scurt timp și în condiții similare de difuzare, iar în cazul în care informația provine din surse confidențiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie să fie menționat explicit.

În cadrul programelor audiovizuale de știri, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă și imparțială a evenimentelor, iar în programele audiovizuale de știri și de dezbateri trebuie să se țină cont de rigoare și acuratețe în redactarea și prezentarea știrilor.

Verificarea faptelor nu este doar apanajul presei, ci și o responsabilitate ce revine oricărei persoane în calitatea sa de consumator de informație. Gândirea critică și documentarea din surse sigure sunt cele mai importante mecanisme prin care poate fi evitată capcana falsurilor, a dezinformării, a manipulării și a inducerii în eroare.

Începând cu acest an, Consiliul Audiovizualului a inclus în Planul său anual de activitate acțiuni ce vor contribui la efortul societății civile de a promova alfabetizarea informațională și educația media.