Consiliul Audiovizualului – vizat în Indicele privind Situația Presei în Moldova pentru 2024

25.02.2025

Pentru al nouălea an consecutiv, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) prezintă Indicele privind Situația Presei în Moldova (IPSM), document menit să ofere un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și progresele din sectorul media al Republicii Moldova. Publicarea an de an a IPSM relevă evoluția sau, după caz, regresul stării de lucruri în timp, la capitolul realităților media din Moldova.

 

Consiliul Audiovizualului (CA), în calitatea sa de autoritate de reglementare a audiovizualului, a fost menționat la multiple capitole în cuprinsul Indicelui. Astfel, este remarcat faptul că activitatea CA-ului în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024 a înregistrat progrese, în raport cu alegerile locale din 2023, făcându-se referire la un raport de monitorizare realizat de Asociația Presei Electronice (APEL). Totodată, se menționează că, în aprilie 2024, CA a aplicat primele amenzi pentru dezinformare canalelor ”TV-Găgăuzia” și ”ATV”, pe baza definițiilor recent introduse în Codul serviciilor media audiovizuale și a Metodologiei privind constatarea și evaluarea cazurilor de dezinformare în conținuturile audiovizuale, adoptate de CA în 2023.

 

Documentul mai punctează și că experiența electorală recentă a demonstrat că, pe segmentul audiovizual de televiziune, o parte importantă din serviciile media nu au investit în conținuturi proprii cu tematică electorală, lipsind, astfel, beneficiarii de informație, tot ei și alegători, de produse calitative. În acest context, se face trimitere la Rapoartele de monitorizare ale CA, potrivit cărora regiunile și localitățile au fost practic lipsite de informație din proximitate, iar referendumul aproape că nu a fost reflectat.

 

Este apreciată și contribuția CA-ului la garantarea și fortificarea securității informaționale din perspectivă mediatică. În document se precizează că CA „respectă întocmai  atât litera, cât și spiritul legii atunci când acordă frecvențe sau licențe, unul dintre criterii fiind gradul de contribuire (la nivel de intenție, dacă este vorba de actori noi, și la nivel de practică, dacă este vorba de prelungiri de acte permisive) la pluralismul mediatic din țară.” În pofida eforturilor CA, Indicele remarcă faptul că anumiți furnizori nu respectă promisiunile de a oferi programe suficient de pluraliste și calitative, după ce încep emisia, realitate reflectată și în controalele CA. În plus, ofertele distribuitorilor abundă în servicii media de divertisment sau de filme, sonorizate în cea mai mare parte în limba rusă, „care nu contribuie în niciun fel la fortificarea spațiului informațional național și/sau creșterea conștientizării de public a apartenenței la spațiul media autohton.”

 

La capitolul recomandări, IPSM notează următoarele:

  • Ajustarea legislației media pentru a fi pe deplin conformă cu Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și normele Consiliului Europei privind discursul de ură;
  • Monitorizarea continuă și extinsă a politicii editoriale a furnizorului public regional GRT și intervenția autorităților pentru a preveni și sancționa ingerințele politice și acțiunile de cenzură în mass-media publică;
  • Îmbunătățirea legislației privind transparența finanțării mass-media, astfel încât sursele de venit să fie clar identificate și monitorizate, iar instituțiile media care beneficiază de finanțare obscură să fie supuse unor verificări riguroase;
  • Intensificarea eforturilor pentru a asigura respectarea reală a cerințelor privind pluralismul și calitatea conținutului difuzat;
  • Dezvoltarea programelor de educație media accesibile publicului larg, inclusiv grupurilor vulnerabile, de orice vârstă, expuse propagandei.

 

IPSM a fost elaborat în baza opiniilor exprimate în scris de către o echipă formată, sub egida CJI, din 14 evaluatori: 2 juriști, 3 manageri de instituții media, 6 jurnaliști, 3 reprezentanți ai ONG-urilor de profil. Valoarea numerică a Indicelui pentru 2024 constituie 31,6 puncte și relevă o situație a mass-media din Republica Moldova marcată de probleme grave.