Membrii CA, Aneta Gonța și Ruslan Mihalevschi, printre vorbitorii Forumului Mass-Media 2024
Ediția din acest an a Forumului Mass-Media a reunit peste 170 de jurnaliști, manageri media, reprezentanți ai asociațiilor de media, comunicatori, profesori și studenți la jurnalism, reprezentanți ai instituțiilor publice și autorităților de reglementare, experți naționali și de peste hotare. Convocat anual pentru a dezbate problemele comunității jurnalistice, a identifica și promova soluții pentru consolidarea independenței editoriale și a sustenabilității mass-mediei de calitate din țara noastră, Forumul Mass-Media este considerat un eveniment reprezentativ al comunității jurnalistice autohtone și a fost organizat sub egida Consiliului de Presă, pe 02-03 decembrie curent.
În prima zi de Forum, au fost abordate subiecte dedicate securității profesiei de jurnalist în Moldova, modificărilor legislative care se impun, metodelor de extindere și menținere a audienței, procedeelor de verificare a faptelor și mecanismelor de combatere a dezinformării.
Vicepreședinta Consiliului Audiovizualului (CA), Aneta Gonța, a realizat o retrospectivă a celor 3 ani de mandat a autorității de reglementare, prin prisma lacunelor și inadvertențelor legislative cu care s-au confruntat membrii în procesul de interpretare și aplicare a cadrului normativ aferent sectorului audiovizualului. Aneta Gonța a subliniat că prevederile legale trebuie să fie coroborate cu modificările care au survenit în ultimii ani pe piața media; cu tendințele de comportament ale anumitor furnizori de servicii media, care încearcă să eludeze normele legale și, nu în ultimul rând, că se impune o armonizare a cadrului legal național cu cel al Uniunii Europene, în special fiind vorba despre Regulamentul european privind libertatea presei și Actul european privind serviciile digitale.

Vicepreședinta CA a precizat că este tot mai evidentă necesitatea unei intervenții legislative riguroase și în ce privește reglementarea mediului online, a activității influenceri-lor, dar și aducerea unei mai mari clarități în ce privește regimul juridic al serviciilor media neliniare și al platformelor de partajare video. O altă prioritate, potrivit Anetei Gonța, o reprezintă includerea în lege a educației media și informaționale printre domeniile exprese de competență ale CA, similar bunelor practici existente la nivel mondial.
A doua zi de Forum a fost dedicată reanimării pieței de publicitate media din Moldova și lecțiilor privind reflectarea mediatică a campaniei electorale din toamna lui 2024. La acest capitol, membrul CA, Ruslan Mihalevschi, a vorbit despre noua Metodologie de monitorizare a alegerilor, elaborată de CA, și despre modelele revizuite ale rapoartelor de monitorizare săptămânale și finale, care au devenit mai analitice și mai comprehensive.

Potrivit lui Ruslan Mihalevschi, monitorizările CA au relevat că programele de știri au oferit o acoperire relativ echilibrată a procesului electoral. Totuși, reflectarea referendumului, în unele cazuri, a fost modestă din punct de vedere al timpului de antenă, iar abordarea – una formală. O situație alarmantă a fost menționată de membrul CA în ce privește postul public regional GRT, care, în buletinele de știri monitorizate, nu a difuzat niciun subiect despre dezvăluirile poliției și ale procuraturii cu privire la cazurile răsunătoare de corupție electorală.
Cu referire la dezbaterile electorale, Ruslan Mihalevschi a menționat importanța fact-checking-ului, verificării declarațiilor și promisiunilor politicienilor, dar și rolul muncii/profesionalismului moderatorilor, sugerând, totodată, că ar fi binevenită organizarea unor dezbateri comune, de către mai multe servicii media de televiziune.
Forumul Mass-Media din Republica Moldova este organizat anual, începând cu 2015, de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Ediția 2024 s-a desfășurat cu suportul Ambasadei Britanice la Chișinău, al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Guvernului Elveției și al Suediei, prin intermediul Fundației Est-Europene și al Fundației Soros Moldova.